Învelișul geografic: părți structurale, particularități și legități.

Materialele didactice ale suportului didactic: 

Învelișul geografic: repere teoretice

Învelișul geografic: prezentare PP

Învelișul geografic: proiect didactic

Învelişul geografic este un sistem natural complex, dinamic, deschis (cu schimb de substanţă şi energie cu Universul), în cadrul căruia are loc întrepătrunderea şi interacţiunea reciprocă dintre învelişurile Pamântului și transformarea energiei solare luminoase în energie termică.

Învelişul geografic reprezintă obiectul de studiu al geografiei. Acesta este studiat în ansamblu sau pe constituenţi, la scară locală, regională sau planetară, ceea ce a dus la constituirea disciplinelor  geografice  de  ramură,  a  geografiei generale şi a geografiei regionale.

Principalele trăsături ale învelişului geografic sunt:

− structură, funcţionare şi unitate de sistem; este un sistem  deschis,  un sistem funcţional;

− dinamicitate complexă;

− organizare spaţială diferenţiată, în care se impun, ca legităţi, zonalitatea, etajarea şi azonalitatea;

− tendinţa generală de schimbare, de care se face responsabilă,  în mare parte, societatea umană.

În cadrul învelișului geografic are loc conversia energiei solare în alte forme de energie. În limitele învelișului substanța se poate afla simultan în trei stări de agregare. Aici a apărut și evoluează viața.

Părţile structurale ale învelişului geografic: troposfera, hidrosfera, scoarţa terestră şi biosfera. Substanţa constituentă a învelișului geografic sunt componentele lui: apa, aerul, rocile, plantele, animalele, solul, omul.

Procesul de formare a învelişului geografic a fost îndelungat. Însă, odată format, învelişul geografic s-a dezvoltat prin modificarea lui continuă. Limitele învelişului geografic nu sunt clar pronunţate. Majoritatea savanţilor geografi trasează limita superioară a învelişului geografic la nivelul de acumulare maximă a ozonului (20–25 km). Limita inferioară este stabilită deasupra discontinuităţii Mohorovičić. Astfel, grosimea învelişului geografic atinge cca 50–100 km.

Componentele şi părţile structurale ale învelişului geografic sunt diverse, deosebindu-se prin compoziţie, structură, starea de agregare a substanţei şi alte caracteristici. Însă ele posedă o particularitate comună, şi anume: deplasarea continuă a substanţei în limitele uneia şi aceleiaşi părţi structurale, precum şi un schimb intens de substanţă între diversele componente şi părţi structurale, care se realizează sub formă de circuite de substanţă.

https://drive.google.com/drive/u/0/folders/1kd5IN1QXONebNhiCHL7bh4g7EAiL6WWx




Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Mediul geografic al Republicii Moldova: particularități în context european și mondial

                  Materialele suportului didactic:           Mediul geografic al Republicii Moldova : repere teoretice Mediul geografic al Republicii Moldova: prezentare PP Mediul geografic al Republicii Moldova: proiect didactic Poziția fizico-geografică. Republica Moldova e situată în partea de sud-est a Europei Centrale, pe un teritoriu de 33843,5 km 2 . Lungimea totală a hotarului naţional constituie 1906 km, inclusiv 1222 km – cu Ucraina, 684 km – cu România. Cel mai de nord punct al ţării este satul Naslavcea (48 0 21' lat N; 27 0 35' long E), iar cel mai sudic – Giurgiuleşti (45 0 28' lat N; 28 0 12' long E), care e şi unica localitate pe malul Dunării. Punctul cel mai de vest este satul Criva (48 0 16' lat N; 26 0 30' long E), cel mai de est – satul Palanca (46 0 25' lat N 30 0 05' long E). Republica Moldova face parte din grupul ţărilor bazinului Mării Negre. Cu acestea, precum şi cu ...
Citiți mai multe

Rolul Uniunii Europene în dezvoltarea sustenabilă a lumii contemporane

  Materialele suportului didactic: Rolul UE în dezvoltarea sustenabilă: repere teoretice Rolul UE în dezvoltarea sustenabilă: prezentare PP Rolul UE în dezvoltarea sustenabilă: proiect didactic   Dezvoltarea durabilă / sustenabilă este ferm ancorată în tratatele europene și este un element central al politicilor Uniunii Europene. În data de 20 iunie 2017 au fost adoptate concluziile Consiliului European: „Un viitor durabil al Europei: răspunsul Uniunii Europene la Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă.” Aceste concluzii reprezintă documentul politic asumat de statele membre ale Uniunii Europene privind implementarea Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă. Adoptarea Concluziilor Consiliului UE „Către o Europă tot mai sustenabilă până în 2030” este una dintre cele mai importante realizări. Cele 27 de articole reafirmă angajamentul Uniunii Europene pentru Agenda 2030 și schițează un cadru prin care poate fi implementată. Concluziile Consiliului UE au fost incluse și în di...
Citiți mai multe

Interacțiunea dintre componentele mediului geografic la nivel local, regional și global

 Materiale didactice: Interacțiunea dintre componentele mediului: repere teoretice Interacțiunea dintre componentele mediului: prezentare PP Interacțiunea dintre componentele mediului:  proiect didactic Interacțiunea dintre componentele mediului geografic la nivel local, regional și global   Interacțiunea dintre scoarța terestră și aerul atmosferic se realizează printr-un schimb intens de gaze în cadrul proceselor vulcanice,   de dezagregare și alterare a rocilor. În timpul erupţiilor vulcanice în aer se elimină diferite gaze, vapori de apă, cenuşă vulcanică şi alte particule solide. În deșerturi, vânturile puternice ridică în aer cantităţi enorme de praf, care sînt transportate la distanţe mari. Toate aceste substanțe provenite din scorța terestră, ajungând în troposferă, modifică transparenţa, culoarea, compoziţia, proprietăţile termice ale aerului şi constituie nuclee de condensare pentru vaporii de apă. La fel, aerul, prin unele proprietăți ale sale (tempera...
Citiți mai multe