Învelișul geografic: părți structurale, particularități și legități.
Materialele didactice ale suportului didactic:
Învelișul geografic: repere teoretice
Învelișul geografic: prezentare PP
Învelișul geografic: proiect didactic
Învelişul
geografic este un sistem natural complex, dinamic, deschis (cu
schimb de substanţă şi energie cu Universul), în cadrul căruia are loc întrepătrunderea
şi interacţiunea reciprocă dintre învelişurile Pamântului și transformarea
energiei solare luminoase în energie termică.
Învelişul geografic
reprezintă obiectul de studiu al geografiei. Acesta este studiat în ansamblu
sau pe constituenţi, la scară locală, regională sau planetară, ceea ce a dus la
constituirea disciplinelor
geografice de ramură,
a geografiei generale şi a
geografiei regionale.
Principalele trăsături
ale învelişului geografic sunt:
− structură, funcţionare şi unitate de sistem; este un sistem deschis,
un sistem funcţional;
− dinamicitate complexă;
− organizare spaţială diferenţiată, în care se impun, ca legităţi,
zonalitatea, etajarea şi azonalitatea;
− tendinţa generală de schimbare, de care se face responsabilă, în mare parte, societatea umană.
În cadrul învelișului
geografic are loc conversia energiei solare în alte forme de energie. În
limitele învelișului substanța se poate afla simultan în trei stări de
agregare. Aici a apărut și evoluează viața.
Părţile
structurale ale învelişului geografic: troposfera, hidrosfera,
scoarţa terestră şi biosfera. Substanţa constituentă a învelișului geografic
sunt componentele lui: apa, aerul, rocile, plantele, animalele, solul, omul.
Procesul de formare a învelişului
geografic a fost îndelungat. Însă, odată format, învelişul geografic s-a
dezvoltat prin modificarea lui continuă. Limitele
învelişului geografic nu sunt clar pronunţate. Majoritatea savanţilor
geografi trasează limita superioară a învelişului geografic la nivelul de
acumulare maximă a ozonului (20–25 km). Limita inferioară este stabilită
deasupra discontinuităţii Mohorovičić. Astfel, grosimea învelişului geografic
atinge cca 50–100 km.
Componentele şi părţile
structurale ale învelişului geografic sunt diverse, deosebindu-se prin
compoziţie, structură, starea de agregare a substanţei şi alte caracteristici.
Însă ele posedă o particularitate comună, şi anume: deplasarea continuă a substanţei în limitele uneia şi aceleiaşi părţi
structurale, precum şi un schimb intens de substanţă între diversele componente
şi părţi structurale, care se realizează sub formă de circuite de substanţă.
https://drive.google.com/drive/u/0/folders/1kd5IN1QXONebNhiCHL7bh4g7EAiL6WWx
Comentarii
Trimiteți un comentariu